Acum este Mie Dec 13, 2017 4:48 am


Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 3 mesaje ] 
Autor Mesaj
 Subiectul mesajului: Mersul la psihiatru, idee preconceputa sau ignoranta?
MesajScris: Lun Mar 28, 2011 4:36 pm 
Neconectat

Membru din: Sâm Dec 04, 2010 8:33 pm
Mesaje: 15
Totul are un inceput , dar si un ...sfarsit , un bun sfarsit.Povestea noastra incepe ca cea a tuturor , a fost odata o fetita frumoasa , desteapta ,perfectionista, de nota 10 , care castiga concurs dupa concurs si care la un moment dat a ,,realizat" ajutata de colegi si prieteni care la varsta de 14-15 ani ce au mai bun de facut decat sa-si dea cu parerea despre cat de bine arata fiecare dintre voi si noi , ca s-a ingrasat cu 2 kg peste cat avea inaintea vacantei de vara , adica crescuse de la 42 kg la 44 kg la o inaltime de 1,50 m.Acest fapt, suprapus peste tensiunea de a fi in gratiile colegilor care stiti si voi prea bine ,nu se impaca prea bine cu cei care invata alias ,,tocilarii" parca asa se numesc in jargon, nu? :-? au facut-o pe Asiral sa-si puna o multime de intrebari: ce au cu mine?cu ce am gresit?m-am schimbat ?sau ei s-au schimbat?Ei bine,a fost mai usor sa-si faca autocritica si sa constate ca atunci cand avea 42 kg se intelegea mai bine cu colegii , si totul era ok, pe cand acum cu siguranta acesta era motivul caderii in disgratie si anume faptul ca nu mai era ca la inceputul verii.Si a inceput cosmarul....la inceput nu mai manca dupa ora 18 , si nu ni s-a parut iesit din comun mai ales ca Asiral nu a fost nicicand o mancacioasa, ba din contra erau zile in care sarea peste mese din lipsa de timp si recupera la masa de seara , sau manca mai multe dulciuri ca sa compenseze lipsa de energie, manca foarte incet , avea o alimentatie ca sa zic asa ca cea a unui copil mic-de tipul anorexiei selective pe care aproape toti copiii o dezvolta la un moment dat (mananca numai anumite alimente sau dulciuri).Apoi si-a retras din alimentatie painea la mancarurile cu orez, cartofi lucru care nu ne-a alarmat.A continuat cu renuntarea la carne , lucru care ne-a atras atentia pentru faptul ca era unul din alimentele preferate, argumentand ca vrea sa abordeze o alimentatie ovo-lacto-vegetariana.Apoi si-a redus portia de mancare la jumatate ajungand sa reduca pana la 2 linguri.Kilogramele au inceput sa scada uluitor de rapid, ajungand la inceputul lui noiembrie la 36 kg , fapt care ne-a determinat sa mergem la medicul de familie si sa cerem trimitere la nutritionist considerand ca problema era de denutritie grava, nici n-am vrut sa ascultam ce ne spunea medicul de familie ca avem nevoie de un psihiatru si pediatru pentru sustinere.Cum era de asteptat cand am ajuns la nutritionist , diagnosticul ne-a lovit in moalele capului-anorexie.Ne-am intors la medicul de familie si am luat trimitere la pediatru si la insistentele medicului de rusine am acceptat si trimiterea la psihiatru.Am mers la pediatru cu maxima incredere ca ne poate ajuta, dar dupa 3 saptamani de discutii si 2 serii de perfuzii , d-na doctor pediatru ne-a rugat sa ne adresam unui psihiatru caci aveam nevoie de urgenta de un tratament psihiatric.Am crezut ca se prabuseste cerul pe noi - nu puteam accepta ca fetita noastra are probleme care tin de psihiatrie.Nu avusesem pe nimeni in familie care sa se confrunte cu probleme de acest gen, cum sa spunem rudelor, cunostintelor ca Asi trebuia internata la psihiatrie?Negam din rasputeri un asemenea verdict si am apelat la niste buni prieteni medici din alt judet care ne-au chemat de urgenta la o cunostinta din bransa, dandu-si seama prin ce trecem.Acolo , am inteles ca medicina psihiatrica a evoluat si o astfel de problema nu inseamna tratament dur, personal fara sentimente sau pregatire.Ni s-a explicat ca anorexia se poate trata , dar daca nu o tratam inseamna moarte sigura.Am fost incantati de ceea ce am auzit , si de comunicarea cu Asiral si am urmat tratamentul prescris in ambulatoriu-adica acasa-urmand sa venim la control lunar.Numai ca nu s-a intamplat ce ne asteptam cu totii...La primul control doctorita psihiatra ne-a marit doza de tratament pentru ca am continuat sa slabim_mentionez ca incepusem si terapia psihologica -alt mit care a cazut.Dupa inca o luna , desi incepusem sa mancam, tot nu eram bine si d-na doctor ne-a propus internarea de urgenta dat fiind faptul ca deja ajunsesem de doua ori la urgenta cu greutate in respiratie.Intre timp am cautatfara liniste informatii despre anorexie, care s-au dovedit a fi greu de gasit, fapt care ne-a incrancenat si mai tare. Tot ce gaseam erau lucruri generale , definitie, simptome, copy paste de pe un site pe altul.Am gasit in sfarsit ceea ce cautam, acest forum si site care ne lamureau nenumaratele intrebari , dar asteptam cu infrigurare cat mai multe postari pentru a afla lucruri de ajutor pentru fiica noastra.Intr-un tarziu mi-am facut curaj si am pus intrebari, la care mi s-a raspuns cu mult drag de catre e-lili si d-na doctor Ciobanu , dupa care a urmat iar pauza.Asiral incepuse sa manance, terapia psihologica mergea din ce in ce mai bine, dar, a venit si acel moment in care nu cred ca-si doreste nici un parinte sa ajunga si anume momentul in care toata lumea ne spunea ca Asi trebuie internata de urgenta intr-un centru specializat psihiatric caci altfel riscam prea mult. Of, nu stiu cum am facut, nici nu mai conteaza, am pus mana pe telefon si am sunat-o pe d-na doctor Ciobanu care cu o voce calda ne-a incurajat sa venim cat mai grabnic cu putinta caci ne asteapta.Asa am si facut_era sfarsit de saptamana-luni eram la Bucuresti cu bagaj facut.Si acum dupa o luna ma uit in urma si nu pot sa cred ce minune s-a intamplat.Acum, suntem foarte bine, ne-au disparut ca prin farmec sub bagheta d-nei doctor toate simptomele:nervozitate, tensiune mica, senzatie de frig(eram de-a dreptul sloi), glicemie mica,muschii au inceput sa se reconstruiasca, pielea nu mai este uscata suntem din nou cum eram la inceputul verii in centrul atentiei, inconjurata de multa dragoste si convinsa ca nimic nu este perfect , ba chiar ca pana si perfectiunea n-ar fi perfecta daca nu ar avea o imperfectiune.Ce vreau sa spun prin aceasta poveste care cred ca este a multora dintre voi cei care cititi aceste randuri , este faptul ca oricat de greu v-ar fi sa acceptati , nu pierdeti timp, timp pretios pentru sanatatea copiilor vostri si a voastra ci adresati-va cat mai grabnic unui centru specializat .Si din fericire , exista si in Romania un astfel de centru specializat pentru copii si adolescenti cu probleme de comportament alimentar , unde personalul medical este de exceptie , ca de altfel si d-nele infirmiere fara de care nu am fi reusit , si nu in cele din urma d-na doctor Ciobanu care stie sa orchestreze cu mult tact tot ce se intampla in cadrul acestei sectii. :text-thankyouyellow: :text-thankyouyellow:


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Mersul la psihiatru, idee preconceputa sau ignoranta?
MesajScris: Lun Mar 28, 2011 10:19 pm 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: Mar Iul 06, 2010 6:19 pm
Mesaje: 2698
Localitate: Bucuresti
Multumim mult de tot, Mara, pentru impartasirea experientei voastre! Va imbratisam cu drag si va asteptam la un film 3D!

_________________
Legile naturii nu se schimba. Noi trebuie sa ne schimbam.

Nu suntem singuri: ne avem unii pe altii.

Anorexia si bulimia sunt boli, nu fitze, nu mofturi, nu alegeri! Aceste boli se trateaza, nu se ascund! Ajuta si tu! Fii activ, fii voluntar!


Sus
 Profil  
 
 Subiectul mesajului: Re: Mersul la psihiatru, idee preconceputa sau ignoranta?
MesajScris: Joi Mar 31, 2011 3:09 pm 
Neconectat

Membru din: Sâm Dec 04, 2010 8:33 pm
Mesaje: 15
Multumim si noi pentru sustinere.Povestea noastra este transmisa succint, numai cine nu trece prin asa ceva nu stie cate momente de disperare si bucurie incape intr-un suflet de parinte cand vrea sa-si ajute copilul.Am vrut mai mult sa atrag atentia tuturor care intra pe acest forum ca uneori din prea multa vanitate , nu depasesti acea perioada de negare si ajungi sa bati pasul pe loc, sau si mai rau sa constati ca ai pierdut timp pretios , in loc sa mergi direct la tinta :si anume la medicul psihiatru care te poate ajuta cum nici nu ti-ai imaginat.Va urez tuturor o minte limpede ,pentru a lua decizii corecte.


Sus
 Profil  
 
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 3 mesaje ] 

Ora este UTC + 2 [ DST ]


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
cron