Fa o donatie!
Inscrie-te in APTTA!

Asociatia pentru Prevenirea si Tratamentul Tulburarilor de Alimentatie APTTA

MENIU

Bulimia nervoasa

Duplicitate intre realitate si aparenta in desenul unui copil.

Contrastul aparenta/realitate

Duplicitatea caracterizeaza adesea viata unei persoane cu bulimie nervoasa - reprezentata de un copil prin desenul de mai sus.
Dorinta de autovatamare/moarte.

Autovatamarea si dorinta de moarte

Aproximativ 25% dintre cei care au o tulburare de alimentatie practica si o forma de autovatamare.
Binge - mancat incontrolabil.

Cicluri de binge/purge

Bulimia este insotita de episoade de mancat incontrolabil, resimtite ca o pierdere de control si insotite de o mare rusine si teama.

Bulimia nervoasa (sau mentala) este o lupta continua intre nevoia compulsiva de a manca excesiv si dorinta de a ramane slab. Se creeaza un ciclu distructiv in care persoana suferinda de bulimie nervoasa mananca foarte mult, dupa care isi provoaca voma sau ia laxative pentru a-si tine sub control greutatea.

Totul se petrece cu extrema discretie, la adapost de privirea celorlalti. Persoana cu bulimie mentala poate sa manance noaptea sau dupa ce familia s-a ridicat de la masa, in afara casei, la adapost de privirea celorlalti. Dupa aceea insa este coplesita de rusine si de teroarea ca va lua in greutate, asa ca recurge la masuri care sa restabileasca controlul: provocarea vomei, luarea de laxative...

Episoade bulimice urmate de vomismente: frica de a nu dezamagi.

Persoana cu bulimie mentala isi asigura “in liniste“ stabilitatea aparentelor fizice, mentinerea unei imagini corporale pe care adolescenta doreste s-o afiseze. Nu este vorba aici de o problema de a deveni slab, obez sau puternic, ci de a prezenta o imagine fara cusur. Un anumit comportament se instaureaza foarte progresiv. Persoanele cu bulimie nervoasa tind prin toate metodele sa restranga consumul alimentar pentru a se conforma exigentelor ponderale ce caracterizeaza societatea noastra, dar tensiunea si foamea aparute prin aceasta restrictie alimentara stricta devin putin câte putin o sursa importanta de tensiune în viata sa. Vine un moment cand tensiunea este suficient de puternica cand controlul cedeaza si adolescenta “ se indoapa “.

Supra-alimentarea devine nu numai o reactie de foame devoranta, ci de asemenea un mod de a elibera anumite tensiuni, ea constituind la randul sau o sursa de tensiune importanta. Adolescenta cu bulimie este astfel confruntata cu o dilema : pe de-o parte restrangerea consumului alimentar poate fi linistitoare, dar aceasta poate deveni pe un termen mai lung sau mai scurt o sursa importanta de tensiune, iar pe de alta parte mancarea pana la ghiftuire poate determina o eliberare, dar poate genera inevitabil noi tensiuni. Ce ii va ramane de facut?

Vomismentele ce urmeaza episoadelor bulimice o impaca cu aceste contradictii. Ea poate de asemenea ceda nevoilor urgente de hranire, mancand la fel si de asemenea cât doreste fara a castiga un surplus de greutate. Dar aceasta nu este decat o corectie la o parte a comportamentului sau pe plan alimentar, astfel ca varsaturile vor deveni putin cate putin un fenomen infernal, practic incontrolabil. Treptat si pe masura ce timpul trece, mandria de a dejuca natura cedeaza locul sentimentului de a fi victima a unei puteri diabolice care controleaza viata (Bruch 1978). Indoparea cu alimente nu este o modalitate mai buna de a calma foamea si tensiunea, ci o teribila contradictie din care ea nu reuseste sa se elibereze decat printr-o conduita care va deveni ea insasi pe cat de vitala, pe atat de alienantã. În faza acuta, frica de a nu se sãtura pentru satisfacere sau frica de a nu gasi un loc pentru vomitat pot provoca o anumita tensiune, astfel ca toate celelalte activitati se vor anula pentru mai tarziu pana ce va fi indeplinit ritualul. Si daca dintr-o ratiune sau alta vomismentul trebuie sa fie diferit, o persoana cu bulimie cronica va desavarsi actul ritual incercand sa vomite mai tarziu cu cateva ore, chiar daca o mare parte a alimentelor a parasit stomacul (Bruch 1978).

Cu timpul vomismentele nu vor fi singurele functii de corijarea abaterilor alimentare. Ele vor deveni unicul mod de control în raport cu alimentele. Controlul de sine cedeaza astfel locul controlului de catre vomismente. Aceasta trecerea de la controlul de sine la controlul prin vomismente devine inevitabil. Neincrederea de a putea controla comportamentul fatã de alimente determinã adolescentele sã se simtã deposedate de controlul pe care il aveau - multumita si micilor sale placeri alimentare contrare atitudinii generale, specific axata pe controlul de sine.

Legaturi rapide:

Caracteristicile de personalitate ale adolescentelor bulimice

Aceste conduite alimentare sunt practicate aproape exclusiv de tinerele femei si fete care nu au la prima vedere probleme de greutate evidente, dar sufera de o frica bolnavicioasa de lua in greutate si de a deveni obeze.

Principala lor preocupare este de a mentine o aparenta fizica impecabila, ireprosabila, dar aceasta perfectiune nu este mereu rezervata domeniului esteticii fizice - aceste fete sunt peste tot performante. Ele reusesc de obicei foarte bine in diferitele domenii ale vietii lor si aparent cu o anumita eficienta. Se insista asupra cuvantului " aparent ", caci efectiv aceste fete, traind obligatia de a reusi in toate, in tot ce intreprind au tendita de a se surmena pentru a-si atinge obiectivele. Ca si vomismentele, acest surmenaj va ramane secret: imaginea trebuie sa ramana intacta, ele nu trebuie sa isi arate slabiciunile.

Preocuparea de perfectiune pare a fi conditionata de nevoia de a placea si de a fi recunoscuta. Aprobarea si recunoasterea de ceilalti pare sa fie un "aliment" de prima necesitate. Acest aliment nu este obtinut decat daca ele erau sigure de compentele si de valoarea lor. In acest context putem intelege vomismentele: ele vor prefera sa vomite mai degraba decat sa se ingrase si sa piarda stima celorlalti. Este vorba de a intelege de ce fetele se supraalimenteaza pana ce sunt obligate sa vomite atunci cand ele fac un efort atat de mare pentru a se controla. Bulimicele semnaleaza ca au o recunoastere a limitelor lor si ca nu pot tot timpul sa se controloze. Ele pun in scena imposibilitatea de a-si indeplini exigentele impuse de familia lor, cerand sa se redefineasca aceste cerinte. Din pacate familia nu va raspunde acestui supliciu. Familia are tot timpul tendinta sa creasca atitudinea de supraveghere, controlul si exigenta fata de aceasta fiica ce pierde controlul asupra ei insasi. Aceasta atitudine are mai degraba un efect stimulativ de aplicare a simptomului, decat unul de disparitie a lui. Prin comportamentele sale simptomatice adolescenta bulimica contribuie la mentinerea regulilor de functionare a familiei, reguli care adesea se doresc a fi schimbate.

Caracteristicile familiilor bolnavului de bulimie nervoasa

In aceste familii, exigentele fiind foarte ridicate, "trebuie sa faci multe" inainte de a fi recunoscut. Nici unul nu are drept de recunoastere si de apreciere de catre ceilalti decat daca reuseste sa pastreze un control perfect asupra sa.

Va fi dificil de obtinut in aceste familii suportul de care este nevoie pentru indeplinirea obiectivelor fixate. Sustinerea reciproca este in acest fel conditionata de rentabilitatea si rapiditatea rezultatelor asteptate. Randamentul va fi ridicarea deasupra placerii.

Aceste familii provin in general din medii socio-economice mai bune sau favorizate. Functionarea familiei este mai rigida si preocuparile sunt adesea centrate pe conformismul social si reusite. Comunicarea in familie este marcata de idealul unei bune aliante si cordialitate. In discutii ei nu se infurie decat rareori. Se vorbeste calm si se reflecteaza. Limbajul ratiunii primeaza asupra limbajului inimii, celui a adevarului asupra celui emotional. Episoadele bulimice urmate de vomismente sunt in general practicate de primul nascut sau de fiicele unice. Asta se explica in parte deoarece in general in acesti copii parintii isi pun aspiratiile, asteptarile si proiectele lor. Aceste fete sunt adesea purtatoarele misiunilor parientale dificil de realizat.

Programe APTTA:

Contribuie si tu:

Afla adevarul: dieta sanatoasa versus dieta nesanatoasa.

Despre tulburarile de alimentatie:

Despre tratament si recuperare:

Instrumente:

Utile:

Sustine-ne in retelele sociale! Da-ne Like!

Recomandari

Ne place si vrem sa stiti si voi.

  • Palatul Copiilor - pentru activitati extraordinare cu copiii, in special cursul de teatru