Despre bolile de alimentatie: anorexie si bulimie

Anorexia si bulimia sunt boli ale psihicului

Aproximativ 3-5% dintre femei si aproximativ 1-3% dintre barbati sufera de un anumit tip de tulburare a comportamentului alimentar.

Citeste tot

Dieta dusa la extrem - riscuri si consecinte

Bolile de alimentatie au o rata de mortalitate de 12 ori mai mare decat TOATE celelalte boli ce afecteaza femeile intre 14-24 de ani.

Citeste tot

Ce poti face

Familia, prietenii si bolnavul insusi pot face multe, dar cel mai important lucru este sa contacteze un medic specialist: neuropsihiatru, psiholog sau nutritionist.

Citeste tot

Daca treci prin aceste situatii, probabil ai o boala de alimentatie (anorexie sau bulimie):

• te obsedeaza creearea/mentinerea unei siluete perfecte
• ai o teama puternica de ingrasare
• esti tot timpul la dieta
• ai regrete puternice daca nu respecti planul de masa/dieta de fiecare data

Bolile de alimentatie sunt de mai multe tipuri:

• Anorexie mentala (anorexia nervosa)
• Bulimie mentala (bulimia nervosa)
• EDNOS (Eating Disorders Not Othewise Specified) - Tulburari de alimentatie de tip nespecific

Anorexia nervoasă este un sindrom caracterizat prin trei criterii esenţiale. Primul este autoinducerea înfometării până la un grad semnificativ – un comportament. Al doilea este menţinerea unei cure de slăbire necruţătoare şi/sau teama morbidă de îngrăşare – o psihopatologie. Psihopatologia esenţială pare să fie strâns legată de convingerile exagerate, în special în privinţa siluetei. În toate subtipurile şi subsindroamele de anorexie nervoasă scăderea în greutate este privită ca o sursă vitală, uneori unica sursă, a stimei de sine, devenind istovitoare şi consumatoare de timp.

Putem spune deci ca există două tipuri de anorexie nervoasă:

• tipul restrictiv - forma clasică de anorexie nervoasă
• tipul cu mâncatul compulsiv/purgare, care prezintă multe caracteristici comune, existând frecvent posibilitatea de a trece dintr-una în alta.

În forma clasică de anorexie nervoasă, prezentă în aproximativ 50% din cazuri, ingestia alimentară este foarte restricţionată (frecvent cu un consum de mai puţin de 300 – 500 calorii pe zi şi nici un gram de grăsime) şi pacientul poate face compulsiv exerciţii fizice epuizante.

În al doilea subtip, cu mâncat compulsiv/purgare (bulimie), pacienţii alternează perioade de urmare a unor diete riguroase cu episoade de mâncat compulsiv şi/sau folosirea intermitentă a purgativelor. Aprecierea mâncatului compulsiv poate fi făcută subiectiv: categoric bolnavii mananca mai mult decât îşi doresc ei. Purgativele, ca şi vărsăturile autoinduse, reprezintă o formă secundară de compensare a caloriilor nedorite, la fel ca şi abuzul de laxative, mai puţin frecvent, de diuretice şi, ocazional, de emetice. Câteodată, purgativele se utilizează chiar dacă ingestia alimentară a fost săracă în calorii.

Personalitatea, o variabilã mostenitã, joacã un rol major în probabilitatea dezvoltãrii oricãrui subtip de tulburare de alimentatie. Tipul restrictiv de anorexie nervoasã, în contrast cu bulimia, necesitã înzestrare geneticã pentru perseverentã, sensibilitate, perfectionism si o impulsivitate redusã privind alimentatia, cu mentinerea unor stãri de înfometare imposibile pentru multi oameni. Stilul de personalitate impulsiv si extravertit creste probabilitatea ingestiei necontrolate de alimente.

• Mai multe despre bolile de alimentatie
• Forumul de discutii - gasesti aici prieteni
• Participa la Grupurile de suport si/sau Grupurile de terapie, pe care le organizam periodic