Fa o donatie!
Inscrie-te in APTTA!

Asociatia pentru Prevenirea si Tratamentul Tulburarilor de Alimentatie APTTA

MENIU

Adolescenta si tulburarile de alimentatie

Adolescenţa si tulburarile de alimentaţie

Particularitãtile dezvoltãrii psihice a adolescentului si implicatiile lor în tulburarile de alimentatie

Adolescenta este perioada care face trecerea spre maturitate sau de la copil la adultul cu o identitate distinctã si acceptatã, construitã constient. Aceasta implicã: definirea personalitãtii, desãvârsirea sexualitãtii si statuarea unui nou tip de relatii cu anturajul, care înseamnã integrare deplinã în societate si recunoastere.

În acest cadru ea reprezintã un univers psihologic complex si dinamic, marcat de numeroase contradictii, în mare parte strãine adultului, care a uitat prea repede propriul trecut, sau care a rãmas doar cu amintiri selective mult prea rigide. Este un univers psihologic caracterizat prin transformãri profunde si rapide, specifice perioadelor de tranzitie, procese subordonate, directionate si impulsionate de dorinta si nerãbdarea adolescentului de a depãsi complexul inferioritãtii infantile, respectiv de nevoia de emancipare si integrare socialã.

În mod obisnuit, adolescentul îsi doreste realizarea constientã a unei fiinte socializate cu un loc al sãu, o valoare recunoscutã si o identitate distinctã care sã-l defineascã si sã-i permitã sã se recunoascã pe sine dintre ceilalti. Subliniem acestea deoarece, în intimitatea sa, adolescentul este bine intentionat. Pentru realizarea acestor obiective el dispune de un sistem complex de procese maturative indispensabile, complementare, interdependente si, subliniem, concomitente. Ele interactioneazã necontenit între ele, realizând structuri intermediare foarte mobile. Dintre procesele maturative retinem:

  1. dezvoltarea constiintei de sine;
  2. negarea identitãtii infantile;
  3. alegerea unei noi identitãti;
  4. construirea, impunerea si recunoasterea socialã a noii identitãti.

Ele sunt procesele psihologice de fond care oferã adolescentului atât sansa realizãrii sale sociale, cât si riscul deturnãrii cu usurintã de la adevãrata lor menire: integrarea adolescentului în comunitate.

În aceasta perioadã se dezvoltã constiita E-ului subiectiv ce reprezintã pasul cel mai important pe care adolescentul îl face cu adevãrat pe tãrâmul încã nesigur al lumii adulte. În mod normal, el se dedicã cu interes si chiar pasiune acestui labirint care-l fascineazã si care nu înceteazã sã-i dezvãluie multiplele sale fatete, contribuind la dezvoltarea sa psihicã si la obtinerea unor rãspunsuri la întrebarea „Cine sunt?”.

Meditând, îsi constientizeazã si evalueazã felul sãu de a fi, descoperinduse ca purtãtor al unor însusiri psihice si fizice pozitive sau negative. Au loc limpezirea raporturilor adolescentului cu realitatea, reflectarea acesteia sub forme tot mai variate, edificarea imaginii Eu-lui fizic, intelectual, emotional, moral si social, a stimei de sine, a Eu-lui dorit, a Eu-lui care-i place sã parã cã este. Dezvoltându-se, îmbogãtindu-se si diversificându-se necontenit, costiinta de sine (si în cadrul acesteia convingerile, imaginile Eu-lui fizic, intelectual, afectiv, moral si social a Eu-lui dorit, a celui ideal sau interesat sã-l ofere celorlalti, ca si stima de sine) suferã, în mod firesc si necesar, restructurãri si oscilatii, uneori extrem de rapide si chiar imprevizibile.

Ele contribuie la relativizarea evaluãrilor prognostice negative în adolescentã si la obtinerea de succese neasteptate. În acest context trebuie subliniat faptul cã întâmplãri, neîmpliniri, contradictii si conflicte între diferitele laturi ale Eu-lui, neconcordanta dintre acestea si cerintele excesive ale societãtii fac ca optimismul si îndoiala adolescentului sã oscileze – uneori deconcertant –, iar el sã parã în ochii celor din jur si chiar sã fie nestatornic, nesigur, imprevizibil, neserios, elemente secundare care constituie surse suplimentare de conflict cu societatea si de dezadaptare.

În adolescentã are loc erotizarea constiintei de sine si edificarea psihosexualitãtii. Prin mãsura în care-si pune amprenta asupra întregii vieti psihice a adolescentului, un loc aparte în îmbogãtirea lumii subiective a acestuia îl ocupã procesul constientizãrii pulsiunilor sexuale si al orientãrii acestora. El este dublat atât de integrarea pulsiunilor în structurile psihologice si imaginea de sine, cât si de investirea întregii realitãti externe cu semnificatii erotice. În functie de ele totul se redimensioneazã si se restructureazã în mintea adolescentului.

În primul rând sunt reconsiderate trãirile afective, calitãtile sufletesti, aspectul fizic si modul în care el si cei din jur sunt apreciati, ca si locul si rolul social al sexualitãtii. Astfel, aspectul fizic, limbajul, vestimentatia, modelele oferite, faptele, valorile, optiunile, aspiratiile, interesele, sentimentele, pasiunile, complexele, calitãtile si defectele, atât ale sale, cât si ale celor care îl înconjoarã, normele morale si sociale etc. sunt construite, evaluate si ierarhizate în functie de nivelul mobil al întelegerii semnificatiilor si implicatiilor lor legate de sexualitate. Vulnerabil si dependent de factori psihologici si socio-culturali, dezvoltarea psihosexualitãtii la adolescent poate fi marcatã de:

  • constituirea unor complexe de inferioritate legate de discrepanta – realã sau nu – dintre aspectul fizic sau nivelul maturizãrii caracterelor sexuale secundare pe de o parte, si modelele promovate de societate, pe de altã parte;
  • exagerarea locului pe care-l ocupã sexualitatea ca atestat al emancipãrii valorii sociale;
  • limitarea intereselor la dimensiunea biologicã a sexualitãtii, cu accentul pus pe aspectul si performanta fizicã în timp ce valoarea dimensiunii sale afective este eludatã, desconsideratã si chiar negatã deschis si chiar agresiv – „nu meritã sã iubesti”, „înseamnã doar suferintã”, „este o prostie” etc.
Imaginea corporala in adolescenţa si tulburarile de alimentaţie

Imaginea corporala si rolul ei in aparitia tulburarilor de alimentatie in adolescenta

Importanta pe care o acorda o persoanã alimentelor va depinde de utilizarea pe care le-o da în cursul vietii lor. Mai mult, alimentele vor ocupa un loc important pentru ea si în plus ii va fi dificil sa faca o gestionare echilibrata, ea va avea dificultati de a se conforma criterilor estetice actuale.

Practicile alimentare nu depind numai de intelegerile si aprecierile noastre, ele sunt în mod egal determinate de presiuni familiale, sociale si culturale ce impun o greutate “normala”. Acest joc al presiunii ne incitã la conformarea noastra cu criteriile de greutate social acceptate ce au devenit mai puternice, mai exigente în ceea ce priveste fetele si tinerile femei.

In cultura noastra fetele se supun mai mult presiunii decat baietii la acest nivel, ceea ce face ca fetele sa prezinte mai des decat baietii tulburari alimentare. Asta explica de ce relatia cu corpul este puternic diferita intre sexe.

Fiecare cultura antreneaza membri sai la modele diferentiate în functie de sex. Cultura nord-americana a fost si este definita de calitati de agresivitate, de independenta si de spirit de aventura pentru baieti, determinand fetele sa fie dulci, pasive si cochete ( De Koninck ).

Conceptia ca fiecaruia dintre noi ii pasa de corpul sau si de utilitatea sa are repercursiuni capitale asupra ingrijirilor pe care noi le dam si asupra calitatilor fizice si psihologice pe care cautam sa le dezvoltam. Daca majoritatea baietilor considera corpul ca instrument de forta de munca, tendinta majoritatii fetelor este de a-l considera ca instrument de seductie si de reproducere, atunci fiecare va dezvolta calitati fizice diferite. In studiul lui Cote 1982 de doua ori mai multe fete decat baieti se percep mai grase decat sunt. Din contra, de doua ori mai multi baieti decat fete se percep avand o greutate inferioara celei reale. Acest studiu arata ca la fete va exista o preocupare relativa pentru greutatea corporala mai mare si de asemenea un procentaj crescut de fete vor incerca sa piarda surplusul de greutate urmand un regim de slabire particular.

Aceste ultime rezultate sunt coroborate cu cele ale lui Heunemann 1966 care demonstreaza ca 70% din adolescente doresc o pierdere în greutate, chiar daca numai 15% dintre ele sunt cu adevarat obeze. Cea mai mare parte a femeilor în studiul lui Lerner si cea mai mare parte a adolescentelor în studiul lui Dwyer, studii raportate de Miller (1980), doresc o talie, coapse si abdomen mai mici, dar sunt satisfacute de grosimea bratelor lor. În general barbatii sunt mai satisfacuti, chiar daca 54% dintre ei vor sa aiba un piept, umeri si brate mai groase.

Tinerele fete, în rolul de obiect de seductie, cauta sa ramana cat mai slabe posibil daca vor sa se conformeze mitului subtirimii, pe cand baietii din jurul lor cauta sa dea o aparenta de forta si virilitate si sa tolereze mai mult un anumit surplus de greutate. Dupa Miller, insatisfactia imaginii corporale a tinerelor fete le determina mai mult a se gandi la modificarea greutatii lor, la modificarea alimentelor pentru a pierde surplusul ponderal presupus. Numai 39% dintre ele au realmente nevoie de pierdere în greutate. Nylander (1971) demonstreaza ca jumatate din adolescentele de 14 ani se simt mai grase, desi ele nu sunt în realitate, si aceasta tendintã atinge paroxismul la fetele de 18 ani, din care 70% isi supra-estimeaza greutatea. In paralel se noteaza o recrudescenta a numarului tinerelor fete care tin dietã.

Programe APTTA:

Contribuie si tu:

Afla adevarul: dieta sanatoasa versus dieta nesanatoasa.

Despre tulburarile de alimentatie:

Despre tratament si recuperare:

Instrumente:

Utile:

Sustine-ne in retelele sociale! Da-ne Like!

Recomandari

Ne place si vrem sa stiti si voi.

  • Palatul Copiilor - pentru activitati extraordinare cu copiii, in special cursul de teatru